-
Notifications
You must be signed in to change notification settings - Fork 0
/
index.html
909 lines (752 loc) · 49.9 KB
/
index.html
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221
222
223
224
225
226
227
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237
238
239
240
241
242
243
244
245
246
247
248
249
250
251
252
253
254
255
256
257
258
259
260
261
262
263
264
265
266
267
268
269
270
271
272
273
274
275
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285
286
287
288
289
290
291
292
293
294
295
296
297
298
299
300
301
302
303
304
305
306
307
308
309
310
311
312
313
314
315
316
317
318
319
320
321
322
323
324
325
326
327
328
329
330
331
332
333
334
335
336
337
338
339
340
341
342
343
344
345
346
347
348
349
350
351
352
353
354
355
356
357
358
359
360
361
362
363
364
365
366
367
368
369
370
371
372
373
374
375
376
377
378
379
380
381
382
383
384
385
386
387
388
389
390
391
392
393
394
395
396
397
398
399
400
401
402
403
404
405
406
407
408
409
410
411
412
413
414
415
416
417
418
419
420
421
422
423
424
425
426
427
428
429
430
431
432
433
434
435
436
437
438
439
440
441
442
443
444
445
446
447
448
449
450
451
452
453
454
455
456
457
458
459
460
461
462
463
464
465
466
467
468
469
470
471
472
473
474
475
476
477
478
479
480
481
482
483
484
485
486
487
488
489
490
491
492
493
494
495
496
497
498
499
500
501
502
503
504
505
506
507
508
509
510
511
512
513
514
515
516
517
518
519
520
521
522
523
524
525
526
527
528
529
530
531
532
533
534
535
536
537
538
539
540
541
542
543
544
545
546
547
548
549
550
551
552
553
554
555
556
557
558
559
560
561
562
563
564
565
566
567
568
569
570
571
572
573
574
575
576
577
578
579
580
581
582
583
584
585
586
587
588
589
590
591
592
593
594
595
596
597
598
599
600
601
602
603
604
605
606
607
608
609
610
611
612
613
614
615
616
617
618
619
620
621
622
623
624
625
626
627
628
629
630
631
632
633
634
635
636
637
638
639
640
641
642
643
644
645
646
647
648
649
650
651
652
653
654
655
656
657
658
659
660
661
662
663
664
665
666
667
668
669
670
671
672
673
674
675
676
677
678
679
680
681
682
683
684
685
686
687
688
689
690
691
692
693
694
695
696
697
698
699
700
701
702
703
704
705
706
707
708
709
710
711
712
713
714
715
716
717
718
719
720
721
722
723
724
725
726
727
728
729
730
731
732
733
734
735
736
737
738
739
740
741
742
743
744
745
746
747
748
749
750
751
752
753
754
755
756
757
758
759
760
761
762
763
764
765
766
767
768
769
770
771
772
773
774
775
776
777
778
779
780
781
782
783
784
785
786
787
788
789
790
791
792
793
794
795
796
797
798
799
800
801
802
803
804
805
806
807
808
809
810
811
812
813
814
815
816
817
818
819
820
821
822
823
824
825
826
827
828
829
830
831
832
833
834
835
836
837
838
839
840
841
842
843
844
845
846
847
848
849
850
851
852
853
854
855
856
857
858
859
860
861
862
863
864
865
866
867
868
869
870
871
872
873
874
875
876
877
878
879
880
881
882
883
884
885
886
887
888
889
890
891
892
893
894
895
896
897
898
899
900
901
902
903
904
905
906
907
908
909
<!DOCTYPE html>
<html lang="en">
<head>
<meta charset="UTF-8" />
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1.0" />
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="ie=edge" />
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1.0">
<link rel="stylesheet" href="style.css">
<script src="https://cdn.jsdelivr.net/npm/[email protected]/build/three.min.js"></script>
<script src="https://kit.fontawesome.com/a076d05399.js"></script>
<title>Reacțiile de substituție și schimb</title>
<link rel="icon" href="img/logo.jpg" type="image/jpg">
<link rel="stylesheet" href="https://fonts.googleapis.com/css?family=Open+Sans:400,600" />
<link rel="stylesheet" href="css/all.min.css" />
<link rel="stylesheet" href="css/bootstrap.min.css" />
<link rel="stylesheet" href="slick/slick.css"/>
<link rel="stylesheet" href="slick/slick-theme.css"/>
<link rel="stylesheet" href="css/popup.css">
<link rel="stylesheet" href="css/style.css" />
<style>
.vl {
border-left: 8px solid rgb(40, 0, 114);
height: 155px;x
padding-left: 30px;
}
.test{text-align: center; color: rgb(19, 19, 16)}
.center {
text-align: middle;
}
</style>
<style>
</style>
<meta charset="utf-8">
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1">
<title>Sparkle Trail and Dust Cursor</title>
<meta name="description" content="Your Description Here">
<script type="text/javascript" src="js/templatemo-scripts.js"></script>
</head>
<body>
<div class="ms">
<main class="container-fluid">
<div class="row">
<nav id="tmSidebar" class="tm-bg-black-transparent tm-sidebar">
<button class="navbar-toggler" type="button" aria-label="Toggle navigation">
<i class="fas fa-bars"></i>
</button>
<div class="tm-sidebar-sticky">
<div class="tm-brand-box">
<div class="tm-double-border-1">
<div class="tm-double-border-2">
<h1 class="tm-brand text-uppercase fonttitlu" ><font size=5>Reacțiile de substituție și schimb</font></h1>
</div>
</div>
</div>
<ul id="tmMainNav" class="nav flex-column text-uppercase text-right tm-main-nav">
<li class="nav-item">
<a href="#intro" class="nav-link active">
<span class="d-inline-block mr-3">Pagina de pornire</span>
<span class="d-inline-block tm-white-rect"></span>
</a>
</li>
<li class="nav-item">
<a href="#substitutie" class="nav-link">
<span class="d-inline-block mr-3">Reacția de substituție</span>
<span class="d-inline-block tm-white-rect"></span>
</a>
</li>
<li class="nav-item">
<a href="#experiment" class="nav-link">
<span class="d-inline-block mr-3">Galerie</span>
<span class="d-inline-block tm-white-rect"></span>
</a>
</li>
<li>
<a href="#inf" class="nav-link">
<span class="d-inline-block mr-3">Reacția de schimb</span>
<span class="d-inline-block tm-white-rect"></span>
</li>
<li class="nav-item">
<a href="#test" class="nav-link">
<span class="d-inline-block mr-3">Test</span>
<span class="d-inline-block tm-white-rect"></span>
</a>
</li>
</ul>
</div>
</nav>
<main role="main" class="ml-sm-auto col-12">
<div
class="parallax-window"
data-parallax="scroll"
data-image-src="img/jpeg.png">
<div class="tm-section-wrap">
<section id="intro" class="tm-section">
<div class="tm-bg-black-transparent tm-intro">
<h2 class="tm-section-title mb-5 text-uppercase tm-color-primary"><b>Importanta chimiei in viata noastra</b></h2>
<p class="tm-color-gray">
Chimia este importanta in viata noastra deoarece ne ajuta sa intelegem si sa explicam multe procese si fenomene care au loc in lumea din jurul nostru,
precum si in propriul nostru corp. Ea ne ajuta sa dezvoltam tehnologii noi, sa producem medicamente si alte produse utile, sa protejam mediul
inconjurator si sa intelegem impactul pe care il avem asupra lui. De asemenea, chimia este esentiala in studiul si intelegerea materialelor,
inclusiv a celor folosite in constructii si in dezvoltarea noilor tehnologii.
</p>
<p class="mb-0 tm-color-gray">
</div>
</section>
</div>
</div>
<font color="white">
<div class="tm-section-wrap bg-white">
<section id="substitutie" class="row tm-section">
<font size="4">
<div class="tm-section-half">
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" > Reacția de substituție</h2>
<div class="vl"><font size="4" color="blue">Definitie<br></font><br><font size=4><b>Reacția de substituție</b></font> este reacția în care un element chimic înlocuiește un alt element chimic din substanța compusă.
</div>
<br>
<br>
<font color="blue"><b><u>Schema reacției de substituție este:</b></u> <br></font> <font size=6><font color="red">A</font>+<font color="blue">B</font><font color="green">C</font>=<font color="red">A</font><font color="green">C</font>+<font color="blue">B</font></font>
<br>- Ca reactanți avem o substanță simplă (A) și o substanță compusă (BC).<br>
- Ca produși avem o substanță simplă (B) și o substanță compusă (AC). <br>
- Substanța simplă ia locul primului element din substanță compusă și de aceea se mai numește și reacție de simplă înlocuire. <br>
<br>
Ca tipuri de reacții de substituție avem <b> reacția dintre un metal și o substanță compusă</b>:<br>
- cu <b>apă</b> <br>
- cu <b>un oxid</b><br>
- cu <b>un acid</b><br>
- cu <b> o sare</b><br>
<br>
<br>
<b> Reacția de substituție</b> este importantă, întrucât se obțin substanțe chimice cu multe utilizări:
<br><ol> <li type="circle"> în metalurgie la obținerea metalelor (Cu, Zn, Pb, Fe etc.) din oxizii lor naturali;
<br> <li type="circle">în laborator la obținerea hidrogenului – H<sub>2</sub>;
<br> <li type="circle">în laborator la obținerea unor metale – Fe, Zn,Hg etc.
</ol>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" > Seria activității chimice ale metalelor</h2>
<br>
<div class="vl"><font size="6" color="blue">Definitie<br></font>
<br>
<b>Seria activității chimice ale metalelor </b>(Beketov-Volta) constituie o clasificare a metalelor după caracterul lor electrochimic, astfel metalele sunt așezate în ordinea descrescătoare a reactivității lor
</div>
<br><br><br><br>
<b>Cu cât metalul este așezat mai la începutul seriei de activitate, cu atât el cedează mai ușor electronii de valență, trecând la ionul corespunzător și, deci, este mai reactiv din punct de vedere chimic.</b>
<br>
<br><font color="black">
<table border="4" >
<tr>
<th bgcolor="red" >K Ca Na Mg</th>
<th bgcolor="orange">Al Mn Zn Cr Fe Ni Sn Pb</th>
<th bgcolor="gold">H<sub>2</sub></th>
<th bgcolor="green">Cu Bi Sb Hg Ag</th>
<th bgcolor=blue colspan="4">Pt Au</th>
</tr >
<td colspan="5" bgcolor=white align="center">Reacționează cu oxigenul, formând oxizi</td>
<td bgcolor=white>Nu </td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor=white>Cu apa formează baze</td>
<td bgcolor=white>Cu apa formează oxizi </td>
<td bgcolor=white ></td>
<td bgcolor=white colspan="4">Nu reacționează cu apa</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor=white colspan="2">înlocuiesc hidrogenul din acizi</td>
<td bgcolor=white ></td>
<td bgcolor=white colspan="4">Nu înlocuiesc H<sub>2</sub> din acizi</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="white" colspan=6>Orice metal poate înlocui din compuși, metalele situate după el in această serie</td>
</tr>
</table></font>
Pentru a înțelege cum scade reactivitatea metalelor în acestă serie vă voi prezenta diferite experimente cu reacții de substituție.
<b>Exemplu: </b>
<ul>
<li> În reacția cu apa, sodiul reacționează energic (chiar violent) și la rece, pe când magneziul trebuie încălzit pentru a reacționa cu apa.
<li> Aluminiul poate scoate orice metal aflat după el în serie (Zn, Fe, Pb,Cu,Hg, Ag) din compușii acestora, dar nu poate scoate potasiul (K), calciul (Ca), sodiul (Na), magneziul (Mg) din compușii lor.
</ul>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" > Reacția metalelor cu apa: </h2>
<br>
<u> A) Reacția sodiului cu apa </u><br>
<br> <b>Sodiul</b> sau <b>natrum <u>(Na)</u></b> este un metal alcalin cu o ractivitate chimică foarte mare, motiv pentru care în natură se întalnește doar sub formă de combinații.<u> Reacționează energic cu apa</u>, deoarece ionii se solvatează ușor; căldura degajată topește metalul, care plutește sub formă de sfere mici pe suprafața apei. Micile sfere de sodiu, dacă sunt localizate, se aprind și ard cu flacară galbenă.
<figure>
<br>
<img src="img\sodiu.png" width="50%">
<br>
<br>
<p align="center">2 moli + 2 moli --> 2 moli + 1 moli</p>
<br>
<p align="middle" color="white"> 2 Na + 2H<sub>2</sub>O --> 2NaOH+H<sub>2</sub></p>
<p align=left><img src="img\substitutie\mg\1.jpg" width="75%"></p>
<image src="img/substitutie/sodiu/photofunny.net_ (1).jpg" width="75%" >
</figure>
<br>
<br>
<b>Descrierea experimentului:</b>
<br><br>
Pune în cristalizor puțină apă și adaugă câteva picături de fenolftaleină.<br>
Cu multă grijă taie o bucățică mică de sodiu sub petrol (metalele alcaline, fiind foarte reactive, se păstrează sub petrol). Cu un clește pune bucățica de sodiu în apa din cristalizor și acoperă cu pâlnia. Vino cu un băț de chibrit aprins deasupra pâlniei. Ce observi ?
<br><br>
(Sodiul reacționează energic cu apa, înroșind fenolftaleina și când apropiem flacăra chibritului de pâlnie, are loc o pocnitură explozivă.)
<br><br>
Sodiul reacționează la rece și extrem de violent cu apa, cu formare de hidroxid de sodiu – NaOH (a înroșit fenolftaleina) și hidrogen – H<sub>2</sub> (arde cu explozie în aer). Este o reacție de substituție, deoarece avem ca reactanți o substanță simplă și una compusă, iar ca produși avem tot o substanță simplă și una compusă:
<br>
<p align=center></p>2Na + 2H<sub>2</sub>O = 2NaOH + H<sub>2</sub> ↑</p>
<br>
<br>
B) Reacția magneziului cu apa:
<br>
Magneziul reacționează la cald cu apa, cu formare de hidroxid de magneziu – Mg(OH)<sub>2</sub> (a înroșit fenolftaleina) și hidrogen – H<sub>2</sub> (arde cu flacără în aer). Este o reacție de substituție, deoarece avem ca reactanți o substanță simplă și una compusă, iar ca produși avem tot o substanță simplă și una compusă:
<br>
<p align=middle>Mg + 2H<sub>2</sub>O = Mg(OH)<sub>2</sub> + H<sub>2</sub> ↑</p>
<br>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" > <br>Reacția metalului cu un acid: </h2>
La combinarea magneziului cu acid clorhidric, putem observa bila de magneziu care se topește in acid, aceasta plutind rapid pe soluția de acid clorhidric, care la rândul ei degajă hidrogen. La aprinderea unui chibrit lângă hidrogen putem vedea o mică explozie, la fel ca în cazul reacției magneziului cu apa când s-a aprins chibritul.<br>
<br>
<p align=center>Mg + 2 HCl → MgCl<sub>2</sub> + H<sub>2</sub></p>
Reactanți:<br>
<br>
Mg:<br>
Denumiri: Magneziu <br>
Aspect: pulbere gri, solid metalic alb-argintiu sub diferite forme<br>
HCl:<br>
Alte denumiri: Acid clorhidric ; Acid uriatic ; Clorura de hidroniu ; Acid clorhidric <br>
Aspect: Lichid incolor, transparent, fum în aer dacă este concentrat Gaz ; gaz incolor ; <br>
<br>
Produse:<br>
<br>
MgCl<sub>2</sub>:<br>
Denumiri: Clorura de magneziu; Diclorura de magneziu ; Aspect: Solid cristalin alb sau incolor; Solid delicios alb sub diferite forme<br>
H<sub>2</sub>:<br>
Denumiri: Hidrogen (H<sub>2</sub>) ; Moleculă de hidrogen <br>
Aspect: Gaz comprimat incolor inodor<br>
<br>
Rezultatul acestei reacții este clorura de magneziu și hidrogen, care se degajă<br>
Clorura de magneziu este importantă pentru nutriția plantelor.<br>
<br>
<img src="img/substitutie/acid/1.png">
<br>
<br>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" ><br> Reacția metalelor cu o sare: </h2>
<br>
A) <u>Reacția cuprului cu azotatul de argint</u>
<br>
<br>
Reacția cuprului cu azotatul de argint - AgNO<sub>3</sub> decurge cu formare de azotat de cupru II – Cu(NO<sub>3</sub>)<sub>2</sub> și argint – Ag. În seria activității chimice, cuprul este înaintea argintului și poate scoate argintul din compușii săi. Argintul nu reacționează cu sulfatul de cupru, fiindcă argintul este după cupru și nu îl poate scoate din compușii săi.
<br>
Este o reacție de substituție, deoarece avem ca reactanți o substanță simplă și una compusă, iar ca produși avem tot o substanță simplă și una compusă:
<br>
<p align=center> Cu + 2AgNO<sub>3</sub> = Cu(NO<sub>3</sub>)<sub>2</sub> + 2Ag ↓</p>
<br>
<u>B) Reacția zincului cu azotatul de plumb
</u> <br> <br> Reacția zincului cu azotatul de plumb - Pb(NO<sub>3</sub>)<sub>2</sub>, decurge cu formare de azotat de zinc – Zn(NO<sub>3</sub>)<sub>2</sub> și plumb – Pb. Este o reacție de substituție, deoarece avem ca reactanți o substanță simplă și una compusă, iar ca produși avem tot o substanță simplă și una compusă:
<br>
<p align=center> Zn+Pb(NO<sub>3</sub>)<sub>2</sub>=Zn(NO<sub>3</sub>)<sub>2</sub> + Pb↓</p>
<br>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" ><br> Reacția nemetalelor cu un oxid metalic </h2>
<br>
<u>A) Reacția dintre carbon și oxid cupric</u><br>
<br>
Oxidul de cupru II – CuO, reacționează la cald cu carbonul, cu formare de cupru metalic (roșiatic) și dioxid de carbon – CO<sub>2</sub> (stinge flacăra). Această reacție servește la obținerea metalelor din oxizii lor naturali, în metalurgie. Este o reacție de substituție, deoarece avem ca reactanți o substanță simplă și una compusă, iar ca produși avem tot o substanță simplă și una compusă:
<br>
<p align=center>2CuO+C=2Cu↓+CO<sub>2</sub></p>
<video src="img/Rsubstitutie.mp4" controls width="100%"></video>
<div>
<hr>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" align="center" ><br>Reacțiile de substitutie in viața de zi cu zi</h2>
<br>
Reacțiile de substituție sunt procese chimice importante care implică înlocuirea unui atom sau grup de atomi cu un alt atom sau grup de atomi. Aceste reacții sunt utilizate în diverse domenii și aplicații, cum ar fi conservarea alimentelor, producția de medicamente și produse chimice.<br>
<br>
<b>1) Reacția sodiului cu apa:<br></b>
Reacția dintre sodiu și apă este o reacție exoterma și produce hidroxid de sodiu și hidrogen gazoasă. Această reacție este folosită în producția de hidroxid de sodiu, care este utilizat în industria alimentară, farmaceutică și cosmetică. De asemenea, reacția este folosită și în producția de baterii și în sinteza de diverse compuși chimici.<br>
<br>
<b>2) Reacția magneziului cu apa:<br></b>
<br>
Reacția dintre magneziu și apă poate fi folosită în diverse situații din viața de zi cu zi, de exemplu în producerea hidrogenului și în diverse experimente școlare. De asemenea, magneziul poate fi folosit ca agent de reducere în diverse aplicații industriale, cum ar fi producția de titan sau de aluminiu. Totodată, magneziul este un element important în compoziția unor aliaje metalice, cum ar fi magneziul-aluminiu și magneziul-zinc.<br>
<br>
<b>3) Reacția magneziului cu acid clorhidric<br></b><br>
Reacția dintre magneziu și acidul clorhidric este o reacție chimică care se poate observa în laboratorul de chimie, dar nu are o utilizare practică semnificativă în viața de zi cu zi. Cu toate acestea, magneziul și acidul clorhidric sunt utilizați în diverse domenii, cum ar fi industria auto, construcțiile și producția de alimente, printre altele.
<br><br>
<b>4) Reacția zincului cu azotatul de plumb:<br></b>
<br>
Reacția dintre zinc și azotatul de plumb nu are o utilizare semnificativă în viața de zi cu zi, ci este folosită în cercetarea științifică pentru sinteza și studiul proprietăților compușilor organici și anorganici.<br>
<br>
<b>5) Reacția dintre carbon și oxid cupric:<br></b>
<br>
Reacția dintre carbon și oxidul cupric este utilizată pentru a produce cupru metalic prin reducere. Cuprul este un material larg utilizat în producția de conducte, cabluri electrice, piese de mașini, componente electronice și obiecte decorative, și această metodă de producție joacă un rol important în industrie.<br>
</div>
</div>
</div>
</section>
</div>
<div class="tm-section-wrap bg-white">
<section id="experiment" class="row tm-section">
<div class="col-12">
<div class="tm-double-border-1">
<div>
<div class="tm-gallery-wrap">
<h2 class="tm-color-primary tm-section-title mb-4 ml-2">Galerie</h2>
<div class="tm-gallery">
<div class="tm-gallery-item">
<figure class="effect-bubba">
<img src="img/substitutie/mg/c.jpg" alt="Our experimentttttttt Image" class="img-fluid">
<figcaption>
<h2>Reactia<span> sodiului cu apa</span></h2>
<p></p>
<a href="img/substitutie/mg/c(1).jpg">View more</a>
</figcaption>
</figure>
</div>
<div class="tm-gallery-item">
<figure class="effect-bubba">
<img src="img/substitutie/mg/a.jpg" alt="Our experimentttttt Image" class="img-fluid">
<figcaption>
<h2>Reactia <span> sodiului cu apa</span></h2>
<p>DETALII</p>
<a href="img/substitutie/mg/a.jpg">View more</a>
</figcaption>
</figure>
</div>
<div class="tm-gallery-item">
<figure class="effect-bubba">
<img src="img/substitutie/mg/b.jpg" alt="experiment" class="img-fluid">
<figcaption>
<h2>Reactia <span> sodiului cu apa</span></h2>
<p>DETALII</p>
<a href="img/substitutie/mg/b(1).jpg">View more</a>
</figcaption>
</figure>
</div>
<div class="tm-gallery-item">
<figure class="effect-bubba">
<img src="img/schimb/SuCu/1.jpg" alt="experiment" class="img-fluid">
<figcaption>
<h2>Reactia <br><span>dintre sulfat de cupru și hidroxid de natriu</span></h2>
<p>DETALII</p>
<a href="img/schimb/SuCu/1(1).jpg">View more</a>
</figcaption>
</figure>
</div>
<div class="tm-gallery-item">
<figure class="effect-bubba">
<img src="img\schimb\clF\1.jpg" alt="experiment" class="img-fluid">
<figcaption>
<h2>Reactia <br><span>dintre clorura de fier III și hidroxidul de sodiu</span></h2>
<p>DETALII</p>
<a href="img\schimb\clF\1(1).jpg">View more</a>
</figcaption>
</figure>
</div>
<div class="tm-gallery-item">
<figure class="effect-bubba">
<img src="img/schimb/az/1.jpg" alt="experiment" class="img-fluid">
<figcaption>
<h2>Reactia <br><span>dintre clorura de sodiu și azotatul de argint </span></h2>
<p>DETALII</p>
<a href="img/schimb/az/1(1).png">View more</a>
</figcaption>
</figure>
</div>
<div class="tm-gallery-item">
<figure class="effect-bubba">
<img src="img\schimb\CLN\1(1).jpg" alt="experiment" class="img-fluid">
<figcaption>
<h2>Reactia <br><span>dintre clorură de nichel și hidroxid de natriu </span></h2>
<p>DETALII</p>
<a href="img\schimb\CLN\1.png">View more</a>
</figcaption>
</figure>
</div>
<div class="tm-gallery-item">
<figure class="effect-bubba">
<img src="img/substitutie/acid/1(1).jpg" alt="experiment" class="img-fluid">
<figcaption>
<h2>Reactia <br><span>dintre clorură de nichel și hidroxid de natriu </span></h2>
<p>DETALII</p>
<a href="img/substitutie/acid/1.png">">View more</a>
</figcaption>
</figure>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</section>
</div>
<hr>
<div class="tm-section-wrap bg-white">
<section id="inf" class="row tm-section">
<div class="col-12 tm-section-pad">
<div class="tm-flex-item-left">
<div class="tm-w-80">
<h2 class="tm-color-primary tm-section-title mb-4">Reacția de schimb</h2>
<font color="black">
<div class="vl"<font size="8" color="blue">Definitie</font><br><br><font size="4" color="black"><b>Reacția de schimb</b> este reacția prin care două substanțe compuse își schimbă între ele două elemente chimice.</font></div>
<br> Ca reactanți avem două substanțe compuse (AB și CD), iar ca produși avem tot două substanțe compuse <b>(AD și CB).</b>
<br>
Primul element din substanța compusă ia locul primului element din a doua substanță compusă, iar primul element din a doua substanță compusă ia locul primului element din prima substanță compusă.
<br>Deci primele elemente ale celor două substanțe compuse schimbă locul între ele și de aceea se mai numește și reacție de dublă înlocuire.
<br>
<br>
<font color="blue"><b><u>Schema reacției de schimb este:</b></u> <br></font> <font size=6><font color="red">A</font><font color="blue">B</font>+<font color="green">C</font><font color="yellow">D</font>=<font color="red">A</font><font color=yellow>D</font>+<font color="green">C</font><font color="blue">B</font></font>
<br>
Ca tipuri de reacții de dublă înlocuire avem reacția dintre:
<br>
<ul letter>
<li> Un oxid metalic cu un acid<br>
<li> Un oxid nemetalic cu o bază<br>
<li> O bază cu un acid<br>
<li> O bază solubilă cu o sare<br>
<li> Un acid cu sare<br>
<li> O sare cu o sare.<br>
<li> Reacții atipice.<br>
</ul>
<hr>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" > Reacția oxizilor metalici cu acizii.<br><br> </h2>
<br>
<b>Ex. 1. Reacția dintre oxidul cupric și acidul clorhidric</b><br>
<br>
Oxidul cupru II – CuO reacționează cu acidul clorhidric - HCl și se transformă în clorură de cupru II - CuCl<sub>2</sub> și apă. Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:
<br>
<p align=center>CuO + 2HCl = CuCl<sub>2</sub> + H<sub>2</sub>O</p>
<p align="center">
<video src="img\Rschimb.mp4" width=100% controls></video>
</p>
<br>
<br>
<b>Ex. 2. Reacția dintre oxidul cupric și acidul sulfuric <br></b>
<br> Oxidul de cupru II – CuO reacționează cu acidul sulfuric - H<sub>2</sub>SO<sub>4</sub> și se transformă în sulfat de cupru II - CuSO<sub>4</sub> și apă.
Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:
<br>
<p align="center" >CuO + H<sub>2</sub>SO<sub>4</sub> = CuSO<sub>4</sub> + H<sub>2</sub>O</p>
<br>
<br>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" > Reacția oxizilor nemetalici cu bazele<br><br> </h2>
<b>Ex. 1. Reacția dintre dioxidul de carbon și hidroxidul de calciu (tulburarea apei de var)<br>
</b><br>
Dioxidul de carbon – CO<sub>2</sub> reacționează cu hidroxidul de calciu – Ca(OH)<sub>2</sub>, cu formare a carbonatului de calciu – CaCO<sub>3</sub> și a apei – H<sub>2</sub>O.<br>
Reacția poartă numele de Tulburarea apei de var. Această reacție are o importanță practică la văruirea pereților. Oamenii dau cu lapte de var pe pereți, care reacționează cu dioxidul de carbon din aer și formează o crustă albă de carbonat de calciu, ce protejează pereții.
<br>
<p align=center>CO<sub>2</sub> + Ca(OH)<sub>2</sub> = CaCO<sub>3</sub> + H<sub>2</sub>O
</p><br>
<b>Ex. 2. Reacția dintre sulfat de cupru și hidroxid de natriu <br></b>
<br>
<p align=center>CuSO<sub>4</sub> + 2NaOH → Cu(OH)<sub>2</sub> + Na<sub>2</sub>SO<sub>4</sub></p>
Reactanți:<br>
<br>
CuSO<sub>4</sub> – Sulfat de cupru(II).<br>
Alte denumiri: sulfat cupric<br>
Aspect: alb gri (anhidru) | albastru (pentahidrat) Cristale albe higroscopice<br>
NaOH - hidroxid de sodiu:<br>
Denumiri: Hidroxid de sodiu, Sodă caustică, Leșie, Hidrat de sodiu, Caustică albă<br>
Aspect: Cristale albe, ceroase, opace, Solid higroscopic, alb sub diferite forme, Solid incolor până la alb, inodor (fulgi, mărgele, formă granulară).<br>
Produse:<br>
<br>
Cu(OH)<sub>2</sub> – Hidroxid de cupru(II).<br>
Alte denumiri: Hidroxid cupricCu(OH)2<br>
Aspect: solid albastru sau albastru-verde<br>
Na<sub>2</sub>SO<sub>4</sub>- sulfat de sodiu:<br>
Denumiri: sulfat de sodiu<br>
Aspect: Solid cristalin alb | higroscopic ; Solid higroscopic alb sub diferite forme<br>
<br>
<p align=center> <img src="img\schimb\CLN\1.png" height="600" width="75%" ></p>
<b>Ex. 3. Reacția dintre clorură de nichel și hidroxid de natriu <br></b>
<p align=center>NiCl<sub>2</sub> + 2 NaOH → Ni(OH)<sub>2</sub> + 2 NaCl</p>
Reactanți:<br>
<br>
NiCl<sub>2</sub>- clorura de nichel: -<br>
Alte denumiri: Clorură nicheloasă<br>
Aspect: galben (anhidră)<br>
verde (hexahidratată)<br>
<br>
NaOH - hidroxid de sodiu<br>
Denumiri: hidroxid de sodiu; Sodă caustică<br>
Aspect: cristale albe, ceroase, opace; Solid higroscopic alb sub diferite forme Solid incolor până la alb, inodor (fulgi, margele, formă granulară).<br>
<br>
Produse:<br>
<br>
Ni(OH)<sub>2</sub> – Hidroxid de nichel(II).<br>
Alte denumiri: hidroxid de nichel<br>
Aspect: cristale verzi<br>
<br>
NaCl – clorură de sodiu<br>
Alte denumiri: sare, sare de masă<br>
Aspect: cristale cubice incolore<br>
<br>
<p align=center><img src="img/schimb/SuCu/1(1).jpg" height="600" width="75%"></p>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" > Reacția bazelor cu acizii (reacția de neutralizare).<br><br> </h2>
<br>
<br>
<b>Reacția de neutralizare dintre hidroxidul de sodiu și acidul sulfuric</b><br>
<br>Hidroxidul de sodiu – NaOH, reacționează cu acidul sulfuric - H<sub>2</sub>SO<sub>4</sub> și se transformă în sulfat de sodiu - Na<sub>2</sub>SO<sub>4</sub> șiapă.<br>
Reacția dintre o bază și un acid, cu formarea unei sări și apă, se numește reacție de neutralizare, fiind o reacție exotermă (care degajă căldură).<br>
Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:<br>
<p align="center">
NaOH + H<sub>2</sub>SO<sub>4</sub> = Na<sub>2</sub>SO<sub>4</sub> + H<sub>2</sub>O
</p><br>
<br>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" > Reacția bazelor solubile cu sărurile solubile.<br><br> </h2>
<br><br>
<b>1) Reacția dintre clorura de fier III și hidroxidul de sodiu
</b><br>
Clorura de fier III – FeCl<sub>3</sub> reacționează cu hidroxidul de sodiu - NaOHși se transformă în clorură de sodiu – NaCl și hidroxid de fier III - Fe(OH)<sub>3</sub> (precipitat brun).<br>
Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:<br>
<p align=center>FeCl<sub>3</sub> + 3NaOH = 3NaCl + Fe(OH)<sub>3</sub> ↓
</p><br>
<p align=center><img src="img\schimb\clF\1(1).jpg" height="600" width="75%" ></p>
<br>
<br>
<b>2) Reacția dintre acetatul de plumb și hidroxidul de sodiu<br>
</b>
Acetatul de plumb – Pb(CH<sub>3</sub>COO)<sub>2</sub> reacționează cu hidroxidul de sodiu - NaOH și se transformă în acetat de sodiu – NaCH<sub>3</sub>COO și hidroxid de plumb II - Pb(OH)<sub>2</sub>(precipitat alb). <br>
Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:<br>
<p align=center>Pb(CH<sub>3</sub>COO)<sub>2</sub> + 2NaOH = 2NaCH<sub>3</sub>COO + Pb(OH)<sub>2</sub> ↓<br>
</p><br>
</u>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" > Reacția acizilor cu sărurile.<br><br> </h2>
<br>
<b>1) Reacția dintre acidul clorhidric și azotatul de argint (reacție de recunoaștere a acidului clorhidric).
</b>
<br>
Acidul clorhidric - HCl reacționează cu azotatul de argint – AgNO<sub>3</sub> și se transformă în clorură de argint AgCl și acid azotic.<br>
Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:<br>
<p align=center>HCl + AgNO<sub>3</sub> = AgCl ↓ + HNO<sub>3</sub></p>
<br>
<br>
<b>2) Reacția carbonatului de sodiu cu un acid (reacție de recunoaștere a carbonaților)
</b><br>
Carbonatul de sodiu – Na<Sub>3</Sub>CO<sub>3</sub> reacționează cu acidul sulfuric - H<sub>2</sub>SO<sub>4</sub> și se transformă în sulfat de sodiu – Na<sub>2</sub>SO<sub>4</sub> și acid carbonic
- H<sub>2</sub>CO<sub>3</sub>, care este instabil și se descompune în apă și dioxid de carbon –CO<Sub>2</Sub>, care stinge flacăra chibritului.
Reacția dintre un carbonat și un acid este folosită în laborator pentru recunoașterea carbonaților.
Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:
<br>
<p align=center>Na<sub>2</sub>CO<sub>3</sub>+H<sub>2</sub>SO<sub>4</sub>=Na<sub>2</sub>SO<sub>4</sub>+H<sub>2</sub>CO<sub>3</sub> --> 1.H<sub>2</sub>O || 2.CO<sub>2</sub> 🠑<br>
</p>
<br>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" ></u> Reacția sărurilor cu sărurile.<br><br> </h2>
<b>1) Reacția dintre clorura de sodiu și azotatul de argint (reacție de recunoaștere)
</b><br><br>
Clorura de sodiu – NaCl reacționează cu azotatul de argint - AgNO<sub>3</sub> și se transformă în azotat de sodiu – NaNO<sub>3</sub> și clorură de argint - AgCl (precipitat alb). Această reacție este folosită în laborator pentru recunoașterea acidului clorhidric și a sărurilor lui, cloruri.
<br>Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:
<br><p align=center>NaCl + AgNO<sub>3</sub> = NaNO<sub>3</sub> + AgCl ↓</p>
<br>
<image src="img/schimb/az/1(1).png" height="600" width="75%" >
<br>
Descrierea experimentului:<br>
Pune în eprubetă puțină soluție de clorură de sodiu și adaugă câteva picături de azotat de argint.<br>
Ce observi ?<br>
<br>
S-a format un precipitat alb.<br>
<br>
<b>2) Reacția de schimb dintre clorura de mercur și iodura de potasiu
</b><br><br>
Clorura de mercur - HgCl<sub>2</sub> reacționează cu iodura de potasiu - KI și se transformă în clorură de potasiu - KCl și iodură de mercur - HgI<sub>2</sub> (precipitat portocaliu intens).
Este o reacție de schimb, deoarece avem ca reactanți două substanțe compuse, iar ca produși avem tot două substanțe compuse:
<p align=center><br> HgCl<sub>2</sub> + 2KI = 2KCl + HgI<sub>2</sub>↓
</p>
<hr>
<h2 class="tm-section-title tm-color-primary mb" align="center" ><br>Reacțiile substitutie in viața de zi cu zi</h2>
Reacțiile de schimb sunt procese chimice importante în viața de zi cu zi, utilizate în diverse domenii și aplicații, cum ar fi producția de săpun, îmbunătățirea calității solului în agricultură și producția de produse alimentare, cum ar fi murăturile.<br>
<br>
<b>1) Reacția dintre oxidul cupric și acidul clorhidric:<br></b><br>
Reacția dintre oxidul cupric și acidul clorhidric produce clorură de cupru, care are multiple aplicații în industria textilă, producția de pigmenți, coloranți și agenți de tratare a lemnului. De asemenea, clorura de cupru este utilizată în agricultură ca fungicid și bactericid.<br>
<br>
<b>2) Reacția dintre oxidul cupric și acidul sulfuric:<br></b>
<br>
Reacția dintre oxidul cupric și acidul sulfuric este utilizată pentru a produce sulfatul de cupru, care este un compus chimic cu o gamă largă de aplicații în agricultură, industria alimentară și în producția de medicamente.<br>
<br>
<b>3) Reacția dintre dioxidul de carbon și hidroxidul de calciu<br></b>
Reacția dintre dioxidul de carbon și hidroxidul de calciu este folosită pentru producerea de var nestins, care este utilizat în construcții pentru a lega materialele, precum și pentru a proteja suprafețele de umezeală. Această reacție poate fi, de asemenea, utilizată în procese de epurare a aerului și a apei, pentru a elimina gazele poluante și impuritățile din apă.<br>
<br>
<b>4) Reacția dintre sulfat de cupru și hidroxid de natriu<br></b>
<br>
Reacția dintre sulfat de cupru și hidroxid de sodiu poate fi utilizată pentru a produce albastru de Prusia, un pigment albastru intens utilizat în diverse aplicații, precum pictură și producția de cerneală. De asemenea, reacția poate fi folosită pentru a produce catalizatori de cupru, care sunt utilizați în diverse procese industriale, și pentru a purifica apa prin îndepărtarea ionilor de cupru.<br>
<br>
<b>5) Reacția dintre sulfat de cupru și hidroxid de natriu<br></b>
<br>
Reacția dintre sulfat de cupru și hidroxid de sodiu este folosită în producția de pigmenți, producția de catalizatori și ca metodă de purificare a apei. Aceasta poate fi utilizată pentru a produce albastru de Prusia, un pigment intens albastru, care are diverse aplicații în industrie, pictură și producția de cerneală. Reacția poate fi, de asemenea, folosită pentru a produce catalizatori de cupru și pentru a îndepărta ionii de cupru din apă.<br>
<br>
<b>6) Reacția dintre clorură de nichel și hidroxid de natriu<br></b>
<br>
Reacția dintre clorură de nichel și hidroxid de sodiu are multiple aplicații în viața de zi cu zi, fiind utilizată în industria chimică pentru producerea de compuși de nichel, în producția de catalizatori și în laboratoare pentru sinteza de compuși de nichel și reglarea pH-ului soluțiilor.<br>
<br>
<b>7) Reacția de neutralizare dintre hidroxidul de sodiu și acidul sulfuric<br></b>
<br>
Reacția de neutralizare dintre hidroxidul de sodiu și acidul sulfuric este utilizată în producția de săpun și detergenți, în industria alimentară și în laboratoare pentru ajustarea pH-ului soluțiilor și calibrarea echipamentelor.<br>
<br>
<b>8) Reacția dintre clorura de fier III și hidroxidul de sodiu<br></b>
<br>
Reacția dintre clorura de fier III și hidroxidul de sodiu este utilizată în tratarea apei potabile, pentru a elimina impuritățile și bacteriile. De asemenea, această reacție este folosită în industria textilă pentru a produce culori intense și durabile prin fixarea coloranților pe țesături.<br>
<br>
<b>9) Reacția dintre acidul clorhidric și azotatul de argint (reacție de recunoaștere a acidului clorhidric).<br></b>
Reacția dintre acidul clorhidric și azotatul de argint este folosită în producția de hârtie fotografică, pentru a produce clorura de argint și în aplicații medicale, cum ar fi testarea calității apei și detectarea proteinelor în urină. Reacția este utilizată pentru a detecta ionii de cloruri și nitrați în apă și pentru a diagnostica afecțiuni renale.<br>
<br>
<b>10) Reacția carbonatului de sodiu cu un acid (reacție de recunoaștere a carbonaților)<br></b>
<br>
Reacția dintre carbonatul de sodiu și un acid are diverse aplicații în viața de zi cu zi, cum ar fi în producția de alimente, produse de curățare, în industria farmaceutică și în aplicații casnice pentru curățarea și deodorizarea diferitelor obiecte.<br>
<br>
<b>11) Reacția dintre clorura de sodiu și azotatul de argint (reacție de recunoaștere)<br></b>
<br>
Reacția dintre clorura de sodiu și azotatul de argint este utilizată în producția de pelicule fotografice, gravură în argilă, producția de oglinzi și electroplacare. Aceasta reacție este importantă pentru formarea imaginilor fotografice pe pelicula sensibilă la lumină, iar clorura de argint este un ingredient important în acest proces.<br>
<br>
<b>12) Reacția de schimb dintre clorura de mercur și iodura de potasiu<br></b>
<br>
Reacția de schimb dintre clorura de mercur și iodura de potasiu are aplicații în diverse domenii, cum ar fi industria fotografică, analize medicale, industria electronică și alte procese industriale<br>
</font>
</div>
</section>
</div>
</div>
</div>
</main>
</div>
</div>
<div class="tm-section-wrap bg-white test">
<div class="test" class="tm-section-wrap bg-white" id="test">
</font>
<details> <summary>Testeaza-ti cunostintele</summary>
<form onsubmit="calculateScore(); return false;" class="radio-container" >
<h2>Intrebarea 1:</h2>
<p>Forma generală a reacției de substituție este: </p>
<input type="radio" name="q1" value="a"> a) A + BA = C;<br>
<input type="radio" name="q1" value="b"> b) CA = A + B;<br>
<input type="radio" name="q1" value="c"> c) A + BC = AC + B;<br>
<input type="radio" name="q1" value="d"> d) A + A = B + C.<br>
<raspunsuri: c, b, b, b, d>
<h2>Intrebarea 2:</h2>
<p>Forma generală a reacției de schimb este: </p>
<ul>
<input type="radio" name="q2" value="a"> a) AD + BC = AC + BD;<br>
<input type="radio" name="q2" value="b"> b) AB + CD = AD + CB;<br>
<input type="radio" name="q2" value="c"> c) BD + AC = AC + BD<br>
<input type="radio" name="q2" value="d"> d) AD + AB = BD + BC<br>
<h2>Intrebarea 3:</h2>
<p>Într-o reacție de schimb, reactanții sunt: </p>
<input type="radio" name="q3" value="a"> a) două substanțe simple;<br>
<input type="radio" name="q3" value="b"> b) două substanțe compuse;<br>
<input type="radio" name="q3" value="c"> c) o substanță simplă și o substanță compusă;<br>
<input type="radio" name="q3" value="d"> d) Niciuna de mai sus.<br>
<h2>Intrebarea 4:</h2>
<p>Într-o reacție de neutralizare, produșii de reacție sunt:</p>
<input type="radio" name="q4" value="a"> a) bază și acid;<br>
<input type="radio" name="q4" value="b"> b) sare și apă;<br>
<input type="radio" name="q4" value="c"> c) două săruri solubile;<br>
<input type="radio" name="q4" value="d"> d) un zahăr si o sare.<br>
<h2>Intrebarea 5:</h2>
<p>Care din următoarele reacții sunt de substituție?</p>
<input type="radio" name="q5" value="a"> a) FeCl<sub>3</sub> + 3NaOH = 3NaCl + Fe(OH)<sub>3</sub> <br>
<input type="radio" name="q5" value="b"> b) HCl + AgNO<sub>3</sub> = AgCl + HNO<sub>3</sub><br>
<input type="radio" name="q5" value="c"> c) NaCl + AgNO<sub>3</sub> = NaNO<sub>3</sub> + AgCl <br>
<input type="radio" name="q5" value="d"> d) Zn + 2HCl = ZnCl<sub>2</sub> + H<sub>2</sub> <br>
<br>
<p align=center>
<input type="submit" value="Submit">
<button type="reset">Reset Answers</button>
</p>
</form></details>
<div id="score"></div>
<script>
function calculateScore() {
var q1 = document.querySelector('input[name="q1"]:checked');
var q2 = document.querySelector('input[name="q2"]:checked');
var q3 = document.querySelector('input[name="q3"]:checked');
var q4 = document.querySelector('input[name="q4"]:checked');
var q5 = document.querySelector('input[name="q5"]:checked');
var score = 0;
if (q1 && q1.value === 'c') {
score += 2;
} else if (q1) {
q1.parentNode.style.backgroundColor = '#589ccc';
}
if (q2 && q2.value === 'b') {
score += 2;
} else if (q2) {
q2.parentNode.style.backgroundColor = '#589ccc';
}
if (q3 && q3.value === 'b') {
score += 2;
} else if (q3) {
q3.parentNode.style.backgroundColor = '#589ccc';
}
if (q4 && q4.value === 'b') {
score += 2;
} else if (q4) {
q4.parentNode.style.backgroundColor = '#589ccc';
}
if (q5 && q5.value === 'd') {
score += 2;
} else if (q5) {
q5.parentNode.style.backgroundColor = '#589ccc';
}
alert('Nota obținută este: ' + score + ' din 10. Răspunsurile corecte sunt: c,b,b,b,d');
}
test=1;
</script>
<details> <summary>Vezi raspunsurile: </summary>
<script>
if(test==0)
{
alert('Nu ai dat testul. Nu poti vedea raspunsurile.')
}
</script>
rasp 1
rasp 2
rasp 3
rasp 4
rasp 5
</div>
</section>
<footer>
<hr size="200" color="navy">
<nav ><label class="logo"></label></nav>
<hr size="200" color="navy">
<font face="sans" size="6" color="black"><b>Surse:</b><br>
- <a href="https://www.fizichim.ro/"><font color=black>fizichim</font></a><br>
- <a href="https://ro.wikipedia.org/"><font color=black>wikipedia</font></a><br><br>
- <a href="https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VIII-a/Chimie/Uy5DLiBBUlQgS0xFVFQg/#book/00"><font color=black>Manual clasa a VIII-a <i>art Klett</i></font></a><br><br><br>
</font>
<div class="tm-section-wrap bg-white">
<section id="talk" class="row tm-section">
<div class="col-xl-6 mb-5">
<div class="tm-double-border-1 tm-border-gray">
<div class="tm-double-border-2 tm-border-gray tm-box-pad">
<h2 class="tm-color-primary tm-section-title mb-4"></h2>
<font size="2> <p class="mb-4" align=center>
<b>Constantin Robert-Andrei</b> - DEZVOLTARE WEB <br>
<b>Erdic Iustin-Gabriel</b>- INFORMATII CHIMIE<br><br>
<font size="3"><b>Profesori coordonatori:</b><br>
Cornea Elena-<i>CHIMIE</i><br>
Coșniță Emilia-Felicia-<i>INFORMATICĂ</i>
<br>
<b><i>Liceul Teoretic "Miron Costin" Pascani</i></b>
</font>
</p>
</font>
</div>
</div>
</div>
</section>
</div>
</div>
</font>
</footer>
<script src="js/jquery.min.js"></script>
<script src="js/jquery.singlePageNav.min.js"></script>
<script src="js/parallax.min.js"></script>
<script src="slick/slick.min.js"></script>
<script src="js/jquery.magnific-popup.min.js"></script>
<script src="js/scripts.js"></script>
</body>
</html>